Piciorul protetic: tipuri (SACH, multiaxial, fibră de carbon) și nivelul K

Dacă tu sau o persoană dragă urmează să primească o proteză pentru picior, una dintre cele mai importante alegeri este piciorul protetic. El preia greutatea corpului la fiecare pas, te ajută să pășești lin și influențează direct cât de natural și cât de obositor este mersul. Vestea bună este că există mai multe tipuri, iar fiecare se potrivește unui anumit stil de viață. În acest articol îți explicăm, pe înțelesul tuturor, principalele tipuri de picior protetic, cum se aleg în funcție de cât de activ ești și ce rol au în mers.

De ce contează alegerea piciorului protetic

Un picior protetic nu înlocuiește doar forma piciorului, ci și o parte din funcțiile gleznei și ale tălpii: amortizează atingerea solului cu călcâiul, oferă stabilitate când stai în picioare și te ajută să te “împingi” înainte la fiecare pas. Tipul potrivit depinde foarte mult de cât de mult și cât de intens te miști în viața de zi cu zi. O persoană care merge liniștit prin casă are alte nevoi decât cineva care vrea să alerge sau să meargă pe teren accidentat.

De aceea, specialiștii folosesc o scară care descrie potențialul tău de mobilitate. Pe baza ei, protezistul îți recomandă piciorul cel mai potrivit.

Nivelurile de mobilitate K: cum se măsoară activitatea

Ca să aleagă componenta corectă, echipa medicală folosește o scară funcțională numită nivelurile K (un sistem din sistemul de sănătate american Medicare, folosit pe scară largă ca reper). Ea descrie de la K0 la K4 cât de mult te poți deplasa:

• K0 - nu există în prezent potențialul de a te deplasa sau de a face transferuri în siguranță, cu sau fără ajutor; o proteză nu ar îmbunătăți calitatea vieții sau mobilitatea.
• K1 - ai potențialul de a folosi proteza pentru transferuri sau pentru mers pe suprafețe plane, într-un ritm (cadență) constant. Este nivelul tipic al unei persoane care se mișcă mai ales prin casă.
• K2 - poți depăși bariere joase din mediu, cum ar fi bordurile, treptele sau suprafețele ușor neregulate. Este nivelul unei persoane care iese din casă, dar cu activitate limitată în comunitate.
• K3 - te deplasezi cu cadență variabilă (poți încetini și accelera) și treci peste majoritatea obstacolelor din mediu. Este nivelul unei persoane active.
• K4 - ai abilități care depășesc mersul de bază, cu solicitări mari (impact, stres sau consum energetic ridicat). Este nivelul tipic al unui copil, al unui adult foarte activ sau al unui sportiv.

Acest nivel nu este o etichetă fixă pe viață. El poate fi reevaluat pe măsură ce recuperarea avansează și devii mai sigur pe tine.

Tipurile principale de picior protetic

Literatura medicală descrie câteva categorii principale de picior protetic, de la cele mai simple la cele mai avansate. La acestea se adaugă, în modelele moderne, variante hidraulice și picioare controlate de microprocesor, care nu fac obiectul acestui articol.

Piciorul SACH (gleznă rigidă cu călcâi amortizat)

SACH vine de la “solid ankle cushion heel”, adică gleznă rigidă cu călcâi amortizat. Este cel mai simplu tip de picior și nu are părți mobile. La atingerea solului cu călcâiul, un călcâi din material compresibil se comprimă și imită coborârea naturală a tălpii (flexia plantară), permitând un mers mai lin; vârful flexibil al piciorului permite o ușoară îndoire în față când pasul se încheie.

Fiind simplu, ușor, rezistent și cu întreținere minimă, piciorul SACH este o opțiune des folosită pentru persoanele de nivel K1 și pentru cei mai puțin activi (sedentari). Oferă stabilitate și confort la mersul pe suprafețe plane.

Piciorul cu o axă (single-axis)

Piciorul cu o axă adaugă, față de SACH, o mișcare pasivă de coborâre și ridicare a vârfului (flexie plantară și dorsiflexie) în jurul unei “axe de gleznă”. Avantajul principal este că piciorul ajunge mai repede cu toată talpa pe sol, ceea ce crește stabilitatea în faza de sprijin.

Potrivit Amputee Coalition (o resursă de educație pentru pacienți), acest tip de picior este util mai ales în cazul amputațiilor de coapsă (deasupra genunchiului), unde un plus de stabilitate ajută la prevenirea flexiei nedorite a genunchiului protetic. El se folosește, ca și SACH, mai ales la nivelurile de mobilitate scăzute.

Piciorul multiaxial

Piciorul multiaxial merge un pas mai departe: pe lângă mișcarea sus-jos, permite și mișcări dintr-o parte în alta și de rotație (inversie, eversie și rotație). Practic, se adaptează mai bine la suprafețele neregulate - pietriș, iarbă, teren înclinat - pentru că “urmează” forma solului.

Această mișcare suplimentară ajută totodată la protejarea pielii și a protezei de uzură. Piciorul multiaxial este potrivit pentru persoanele care merg în mod obișnuit, cu activitate ușoară până la moderată, de regulă nivel K2-K3.

Piciorul dinamic din fibră de carbon (ESAR)

ESAR înseamnă “energy storing and return”, adică stocarea și restituirea energiei. Aceste picioare sunt fabricate de obicei din fibră de carbon și, în multe modele, nu au o articulație clasică de gleznă. În schimb, funcționează ca un arc: când pui greutate pe ele la începutul pasului, materialul se încovoaie și acumulează energie; la sfârșitul sprijinului, arcul revine la formă și restituie o parte din această energie, ajutându-te să te împingi înainte.

Cât de multă energie se întoarce variază în funcție de model și de modul de mers. Picioarele ESAR sunt recomandate persoanelor active, de nivel K3-K4, inclusiv pentru alergare și sport (lamele de alergare folosite de sportivii cu amputație sunt o formă specializată din această familie).

Cum se potrivește fiecare picior cu nivelul tău de activitate

Pe scurt, corelarea uzuală între tipul de picior și nivelul K arată cam așa:

• SACH și piciorul cu o axă → potrivite mai ales pentru K1 (și, parțial, pentru K2).
• Piciorul multiaxial → potrivit pentru K2-K3, pentru cei cu activitate ușoară până la moderată.
• Piciorul dinamic ESAR (fibră de carbon) → potrivit pentru K3-K4, inclusiv pentru sport.

Important: aceste corespondențe sunt repere orientative, nu reguli rigide. Decizia finală se ia împreună cu echipa medicală, ținând cont de greutatea ta, de starea membrului restant, de echilibru, de obiectivele tale și de tipul de amputație.

Rolul piciorului în mers: ce spun cifrele despre “împingere”

Un moment cheie al mersului este propulsia (în engleză “push-off”), adică împingerea de la sfârșitul pasului, atunci când piciorul te lansează înainte. Aici diferențele dintre tipurile de picior devin măsurabile.

O sinteză sistematică a 28 de studii (la persoane cu amputație transtibială, adică sub genunchi) a comparat vârful de putere la propulsie. Rezultatele arată o ierarhie clară: cea mai mică putere a fost la picioarele SACH (aproximativ 0,2-1,01 W/kg), mai mare la picioarele ESAR (aproximativ 0,71-2,89 W/kg) și cea mai mare la picioarele cu acționare proprie (powered) sau cu microprocesor (până la aproximativ 4,2 W/kg).

Un detaliu practic foarte util: la piciorul SACH nu s-a observat o legătură semnificativă între viteza de mers și puterea de împingere - mergi mai repede, dar piciorul nu “te ajută” mai mult. În schimb, la picioarele ESAR puterea de propulsie crește odată cu viteza (o corelație moderată, r=0,568). Pe înțelesul tău: avantajul piciorului din fibră de carbon față de SACH devine mai vizibil la viteze de mers mai mari (în acest studiu, autorii au împărțit datele la pragul de aproximativ 1,21 m/s). Dacă te miști repede și pe distanțe lungi, un picior dinamic îți poate aduce un câștig real; dacă mergi liniștit, prin casă, diferența contează mai puțin.

Ce spun studiile

Dovezile științifice susțin ideea de a potrivi tipul de picior cu activitatea pacientului, dar sunt mai nuanțate decât ne-am aștepta.

O recenzie Cochrane (sinteză riguroasă a studiilor) din 2004 a concluzionat că nu există dovezi suficiente, din studii comparative de calitate înaltă, pentru a susține superioritatea generală a unui anumit tip de picior față de toate celelalte. A existat totuși o ușoară tendință în favoarea unui picior dinamic (Flex-foot) față de SACH: la persoanele cu amputație sub genunchi (transtibială), s-a observat o tendință spre pași mai lungi, iar consumul de energie a fost mai mic atunci când viteza creștea sau la mersul pe pantă (urcare sau coborâre).

Merită totuși nuanțat un lucru des repetat: faptul că un picior din fibră de carbon “stochează și restituie energie” nu se traduce automat într-un mers mai puțin obositor. Un studiu clasic de biomecanică (Lehmann și colab., 1993), care a comparat picioarele Flex-Foot și Seattle față de SACH la persoane cu amputație sub genunchi, nu a găsit diferențe semnificative de consum energetic sau de viteză de mers aleasă spontan - o posibilă explicație fiind că energia acumulată nu se eliberează mereu în momentul potrivit al pasului. Avantajul măsurabil al picioarelor ESAR se vede mai ales la propulsie și la viteze mai mari, așa cum arată cifrele de mai sus, nu neapărat ca economie de energie la orice ritm.

Cu toate acestea, este corect să știi că încă nu există un consens științific clar privind cel mai bun mecanism în funcție de statusul tău funcțional. Tocmai pentru că tehnologia a avansat mult, în 2025 a fost pornită o nouă recenzie Cochrane (deocamdată sub formă de protocol), care își propune să evalueze cum influențează diferitele tipuri de gleznă-picior calitatea vieții și rezultatele funcționale și biomecanice. Până la concluziile ei, alegerea rămâne una individualizată, făcută de echipa ta medicală.

Concluzie

Nu există un picior protetic “cel mai bun” pentru toată lumea - există piciorul cel mai potrivit pentru tine. Modelele simple precum SACH sau cele cu o axă oferă stabilitate și confort persoanelor mai puțin active. Picioarele multiaxiale aduc adaptabilitate pe teren neregulat. Iar picioarele dinamice din fibră de carbon (ESAR) oferă un plus de energie și propulsie celor activi, mai ales când merg repede. Discută deschis cu medicul și cu protezistul despre cum arată viața ta de zi cu zi și ce îți dorești să poți face: împreună veți găsi soluția care te ajută să mergi cât mai bine și cât mai ușor.